Pe data de 9 martie, românii se bucură de o sărbătoare mare şi anume Şfinţii 40 de Mucenici.
Mulţi din noi aşteaptă această frumoasă zi pentru a savura clasicele reţete de mucenici cu zeamă sau cei moldoveneşti, copti.
Cu toate acestea, este bine să ştim că există o mulţime de tradiţii şi superstiţii legate de Sfinţii 40 de Mucenici.
Tradiţia spun că, mucenicii sunt de fapt cei care au pătimit în localitatea Sevastia din Armenia, în vremea domniei împăratului Liciniu (307-323), la porunca guvernatorului Agricola.
Cei 40 de mucenici erau soldaţi care au mărturisit că sunt creştini şi din acest motiv au refuzat să se jertfească idolilor. Pentru faptul că, şi-au mărturisit credinţa în Hristos, cei 40 de mucenici au fost supuşi la multe chinuri. Mai mult, aceştia au fost scufundaţi într-o apă aproape îngheţată de lângă cetate.
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Sfinţii 40 de Mucenici
În ziua de 9 martie, tradiţia spune că gospodinele trebuie să pregătească mucenici. Există două reţete celebre de mucenici, şi anume :cei fierţi în apă care se pregătesc cu nucă, scorţişoară şi coajă de lămâie; cea de-a doua reţetă este cea a mucenicilor moldoveneşti care se fac din aluat, în forma cifra opt, care se coc la cuptor.
Conform obiceiului popular, mucenicii se împart la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte.
De Sfinţii 40 de Mucenici se spune că poarta cerului se deschide şi moşii se întorc între cei din care s-au ridicat. Situarea acestei sărbători în preajma echinocţiului nu este întâmplătoare, deoarece în viziunea populară, trecerea între cele două lumi se poate face numai urmând drumul Soarelui.
În preajma acestei sărbători, în mediul rural se pregăteşte pământul pentru noul an agricol şi a uneltelor necesare. De asemenea, pe data de 9 martie se încheie „Zilele Babelor” și începe săptămâna moșilor.
Sărbătoarea Măcinicilor sau Mucenicilor începe de fapt cu o zi înainte, pe 8 martie cu Focurile de Măcinici şi se încheie pe data de 11 martie, cu Beţia rituală.
O altă tradiție populară care se respectă în anumite zone ala țării este cea a aprinderii focurilor rituale în dimineața zilei de 9 martie. Acest obicei simbolizează „incinerarea” spiritului iernii și renașterea spiritului verii. Acest moment este marcat totodată și de echinocțiul de primăvară pe stil vechi.
În Banat, copiii scormoneau şi băteau beţele în foc, iar mamele lor împrăştiau cenuşa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor şi adăposturilor de animale şi păsări. Focurile de Macinici erau considerate purificatoare, întrucât curăţau spaţiul de forţele malefice în ultima zi a anului vechi şi în prima zi a anului nou.
Se mai spune că în ziua Mucenicilor se trasează hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele aprige ale Dochiei şi cele călduroase ale Moşilor. În ziua de 9 martie s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia și cea a Moșilor. Tradiția spune că Baba Dochia moare și se transformă în stană de piatră în ziua de Mucenici, iar Moșii sunt jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinţă.
De Sfinţii 40 de Mucenici se beau 40 de pahare cu vin
Bărbaţii apreciază obiceiul străvechi de a „bea” 40 de pahare de vin, ce datează din moşi-strămoşi, când se credea că „ porţia” de 40 sau 44 de pahare de vin simbolizează puterea şi vigoarea, pentru că vinul se transformă în timpul anului în sânge şi putere de muncă. Totuși, în tradiția populară, bărbații beau 44 de pahare cu vin. De unde provine diferența? După tradiția creștină, Sfinții martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind și zilele dintre 9 martie și 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
Dacă cineva nu putea să bea toate cele 40 de pahare cu vin, trebuia să guste sau cel puţin să fie stropit cu vin. Numărul paharelor de vin băute corespunde cu numărul Sfinţilor Mucenici din Sevastia, care poartă diferite nume, în funcţie de zona – Moşi, Sfinţi, Sfinţişori sau Măcinici.
Iată care sunt cei 40 de mucenici după numele lor: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie.
De Mucenicii se face prognoza vremii
În ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii până la sfârşitul anului. De secole, se spune că dacă plouă în această zi, va ploua şi în ziua de Paşti. Însă, dacă tună în timpul zilei, este un semn bun, pentru că va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii. În schimb, dacă în ajunul sărbătorii este vreme rece şi îngheaţă pământul, în mod cert, va urma o toamnă lungă.
Pentru sporul în gospodărie
În Muntenia, femeile stropesc obiectele din gospodărie cu agheasmă cu ajutorul unui pămătuf de busuioc: vasele în care gătesc de post, apoi cele pentru bucatele pentru sărbătorile de familie, lucrurile de îmbrăcăminte şi proviziliile din cămară, pentru a avea hrană până la recolta următoare. În finalul procesiunii, se tămâiază casa.
Pentru sănătate şi armonie în familie
În ziua Mucenicilor se mai împart câte 40 de nuci frumoase, în coajă, tinerilor căsătoriţi, pentru a avea o căsnicie frumoasă , iar membrii familiei să fie mereu sănătoşi. De asemenea pentru a avea spor la bani, bărbaţii mănâncă seminţe, iar unitatea de măsură este lingura: la un pahar de vin se consumă o lingură de semniţe de floarea -soarelui sau de dovleac.
Însă, în ziua Sfinţilor Mucenici, cu excepţia bucatelor care se împart în memoria rudelor decedate şi pentru bună-sporire în familie, nu se dau bani cu împrumut.
Simbolul cifrei opt
Obiceiul de a face mucenici se respectă în toate zonele ţării. Femeile pregătesc 40 de figurine din aluat, numite „sfinţişori sau mucenici”, în funcţie de zona geografică. Mucenicii împletiţi din aluat dospit au forma cifrei opt şi reprezintă simbolul echilibrului cosmic. Mucenicii sunt unşi cu miere, iar deasupra se presară nucă măcinată, simbolul belşugului .
În ziua de 9 martie, în toate comunităţile rurale era obiceiul de a se scoate plugul de arat. Plugul, după ce era trecut prin foc de către fierarul satului, era scos în faţă casei în mod festiv. În cadrul ceremonialului de scoatere a plugului, femeia din casă era principalul protagonist în desfăşurarea practicilor.
După aducerea plugului în faţă casei, plugării, de obicei doi la număr, stăteau cu capetele descoperite înaintea boilor sau a cailor, iar femeia ieşea din casă având într-o mâna traistă pentru plugari, iar în cealaltă un vas cu apă sfinţită, tămâie şi busuioc. Femeia se apropia de plug şi de car, le înconjura de trei ori, stropindu-le cu agheasmă şi afumandu-le cu tămâie. Femeia rostea, într-o solemnitate deplină, următoarele: „Cât de curată este tămâia şi agheasmă, aşa de curaţi să fiţi şi voi/ Şi să umblaţi nedespărţiţi la arăt/ Şi nici când să nu daţi peste vreun strigoi sau moroi care să va facă rău”.
În faţă animalelor de muncă se aşază un ou, în credinţă că dacă acesta va rămâne întreg după pornirea carului, atunci şi plugarilor le va merge bine pe toată durata plugăritului. Plugării primeau traistă cu mâncare, după care femeia varsă agheasmă rămasă, în cofă de la picioarele animalelor. Semnificaţia oului aruncat este de sorginte precreştină, oul fiind considerat măsură tuturor lucrurilor de început, el având aici rol augural şi protector în desfăşurarea aratului.
Bucătăria tradiţională românească nu ar fi completă fără mucenici, fie că sunt moldoveneşti, dobrogeni sau munteneşti. Cei 40 de mucenici sunt sărbătoriţi pe dată de 9 Martie, zi în care gospodinele pregătesc o reţeta de mucenici, sfinţişori sau măcinici.
Prepararea mucenicilor diferă de la o zona la altă. Dacă în Moldova mucenicii, sau sfinţişorii cum li se mai spune, se împletesc din aluat de casă şi apoi se presară cu nuca şi miere, în Dobrogea şi Muntenia se obişnuieşte să se gătească ciorbă de mucenici.
Tradiţia spune că trebuie să se facă minim 40-44 de mucenici, în cinstea celor 40 de Sfinţi Mucenici.
Cum se fac mucenicii în Moldova
Mucenici. În Moldova, se face un aluat crescut din care se fac forme de opt, care apoi se ung cu ou pe deasupra şi se bagă la cuptor. După ce s-au copt, se ung cu miere şi se tăvălesc prin zahăr şi nuca.
Mucenicii în Muntenia şi Dobrogea
Mucenicii se fierb în cele două zone ale ţării. Formele de opt sunt micuţe şi mai nou se găsesc de cumpărat în magazine. Formele de opt se pun în apă la fiert, când apă a dat în clocot s-au fiert se adaugă zahăr, nuca pisată şi după preferinţe, scorţişoară, nuca de cocoş şi puţin rom. Petrecem frumos cu toții de fiecare data, sanatosi!
Cu mare drag! Pe curând!